Georg Friedrich Händel (1685 -1759)

Georg Friedrich Handel

Georg Friedrich Händel, scris si Haendel (n. 23 februarie 1685, Halle/Saale – d. 14 aprilie 1759, Londra) a fost un compozitor german. A trait cea mai mare parte a vietii în Anglia; împreuna cu contemporanul sau Johann Sebastian Bach, este unul din cei mai importanti reprezentanti în muzica ai stilului baroc din perioada târzie.

Haendel s-a nascut la 23 februarie 1685 în orasul Halle/Saxonia (Germania), unde a luat si primele lectii de muzica de la Friedrich Wilhelm Zachow. În vârsta de 17 ani, în 1702, este deja organist în Halle, un an mai târziu este angajat ca violonist si “Maestro al Cembalo” în orchestra Operei din Hamburg condusa de Reinhard Keiser. Aici realizeaza în 1705 prima sa opera, “Almira” pe un libret de Feustking, cu care atrage atentia publicului.

În primavara anului 1707 pleaca în Italia si ramâne timp de doi ani în Florenta si Roma, studiind cu compozitorii italieni Arcangelo Corelli, Alessandro si Domenico Scarlati si cu Agostino Steffani.

În Italia compune opere, oratorii si un mare numar de cantate religioase, însusindu-si stilul si mijloacele muzicii italiene moderne. În 1709 are loc cu mult succes premiera operei sale “Agrippina” (pe un text de Vincenzo Grimani) la Venetia. Alternanta parodiei ironice cu stari de emotie profunda, trecerile de la comic la intrigi rafinate, oferite de libretul avut la dispozitie, sunt transpuse cu deosebita maestrie în spiritul operei venetiane.

Stabilirea în Anglia

În primavara anului 1710, Haendel revine în Germania pentru a prelua postul de Kapellmeister la curtea printului din Hannover, dar deja catre sfârsitul anului pleaca la Londra, unde obtine succes cu opera feerica “Rinaldo” la Haymarket Theatre. Ramâne definitiv în Anglia în calitate de compozitor si muzician al curtii regale. Din anul 1713 primeste o pensie anuala din partea casei regale britanice, în 1727 Haendel devine cetatean britanic.

Este propriul sau impresar la concurenta cu alti compozitori de opera din Anglia, ca Giovanni Bononcini si Nicola Porpora. Pe lânga activitatea sa operistica, compune sub patronajul ducelui de Chandos oratoriul “Esther” si unsprezece motete pentru solisti, cor si orchestra (1717-1720).

În 1719 primeste însarcinarea sa puna bazele unui teatru de opera la Londra, “The Royal Academy of Music”, pentru care compune nu mai putin de 14 opere. Aici înregistreaza si marile sale succese cu operele “Radamisto” (1720), “Giulio Cesare in Egitto” (1724), “Tamerlano” (1724) si “Rodelinda” (1725), care îl fac celebru în toata Europa.

Între timp, interesul publicului londonez pentru opera în stil italian începe sa scada, opera regala înregistreaza pierderi financiare si este nevoita sa-si închida portile. Haendel încearca sa-si reprezinte noile compozitii (“Ezio” – 1732, “Ariodante” – 1735 si “Alcina” – 1735) într-un teatru mai mic, dar se îmbolnaveste si proiectul esueaza.

Oratoriile si muzica instrumentala

Haendel se orienteaza spre compozitia de oratorii pe teme laice si spre muzica instrumentala, în traditia muzicii engleze a lui Henry Purcell. Astfel da la iveala oratoriile “Athalia” (1733) si “Saul” (1739) si compune concerte pentru orga si orchestra (1736), precum si cele 12 Concerti grossi opus 6 (1739). În 1742 realizeaza celebrul oratoriu “Messiah”, executat în premiera la Dublin, ramas exemplar în acest gen pâna astazi (Halleluja din acest oratoriu este una din cele mai cunoscute si mai des executate bucati muzicale).

Alte oratorii din aceasta perioada sunt: “Israel în Egipt” (1739), “Samson” (1743), “Iuda Maccabeul” (1747) si “Solomon” (1749). Cu ocazia încheierii tratatului de pace din Aachen în 1748, Haendel compune bucata “Foc de artificii” care, împreuna cu “Muzica apelor” compusa mai înainte (1717) cu ocazia urcarii pe tron a regelui George I, a capatat o mare popularitate. În timp ce lucra la compozitia oratoriului “Jephta” (1751), Haendel îsi pierde vederea. Moare la Londra pe 14 aprilie 1759, fiind înmormântat cu deosebite onoruri în “Coltul Poetilor” din Westminster Abbey.

Importanta muzicii lui Haendel

Opera lui Georg Friedric Haendel reprezinta, împreuna cu creatiile lui Johann Sebastian Bach, punctele culminante ale muzicii baroce. Stilul operistic al lui Haendel s-a dezvoltat de la folosirea modelelor conventionale la tratarea dramatica a recitativelor, ariilor si partilor corale.

Marile sale opere se caracterizeaza printr-o magistrala îmbinare a patosului, scenelor dramatice si interludiilor orchestrale, prin folosirea modulatiilor armonice, instrumentalizarii colorate, ritmului pregnant si interventiei solistilor instrumentali sau vocali. El a influentat generatiile urmatoare de compozitori, ca Joseph Haydn, Ludwig van Beethoven sau Felix Mendelsohn Bartoldy.

Preluat de la: http://ro.wikipedia.org/wiki/Georg_Friedrich_Handel

You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply