Scheletul uman – o minune (II)

Şi în articolul de faţă încerc să prezint câteva argumente logice şi de bun simţ prin care să protestez împotriva “hazardului binefăcător şi desăvârşit”.

În centrul atenţiei, ca şi în articolul precedent, vor fi tot oasele aranjate într-un întreg funcţional numit scheletul uman.

  • Oasele devin funcţionale şi utile mai ales datorită încheieturilor sau articulaţiilor. Dacă nu ar exista articulaţiile am fi rigizi ca nişte statui. Există încheieturi foarte mobile şi extrem de des utilizate (cele de la mâini şi cele de la picioare) şi există şi legături destul de rigide (cele de la nivelul capului care protejează creierul. Dacă hazardul ar fi fost “tatăl nostru”, cum ar fi fost să ne fi trezit taman invers: fără mobilitate la măini şi la picioare dar cu încheieturile creierului extrem de flexibile? Era aiurea, NU?
  • Rezistenţa scheletului şi a oaselor. Scheletul osos al unei persoane adulte reprezintă aproximativ 1/7 din greutatea totală a corpului. Osul uman este însă de 4 ori mai solid decât betonul armat utilizat în construcţii. Cel mai lung și mai rezistent os uman este femurul. Deși este gol în interior, acesta este mai rezistent la presiune decât o bară de fier de aceeaşi formă și dimensiune. El poate susţine o greutate de 2500 kg. Eheii…, oameni buni, ce “proto om” s-a gândit şi a calculat reţeta perfectă pentru compoziţia osului? Când şi cum s-a perfecţionat această minune a rezistenţei şi a durităţii? Cumva haosul a realizat treaba asta?
  • Scheletul urechii: ciocanul, nicovala şi scăriţa. Oscioarele urechii, cunoscute mai rar și ca osicule, reprezintă un lanț de trei oase mici localizate în urechea medie, fiind printre cele mai mici oase alte corpului uman. Cele trei oscioare sunt: ciocanul (malleus), nicovala (incus) și scărița (stapes). Acestea transmit sunetele colectate de pavilionul urechii și mai apoi de timpan către labirintul membranos numit cohlee. Cum o fi auzit “protoman-ul” dacă nu ar fi avut în ureche mecanismul osos descris mai sus? Sau în ce ocazie “arheoman-ul” a decis că ar fi bine să-şi perfecţionaze auzul fabricând prin puterea voinţei cele trei oase mititele? Nu-i aşa că-i absurd ce am întrebat?
  • Osul hioid (aflat deasupra laringelui). Acesta este osul care susţine toţi muşchii limbii şi este singurul os din organism care nu atinge nici un alt os. Cum o fi comunicat (vorbit) şi cum o fi mâncat (înghiţit) prima variantă de om dacă nu ar fi existat deja acest os? N-am idee şi nu-mi trece prin cap altceva decât certitudinea că OMUL a fost de la început complet, perfect funcţional şi cu toate… oasele acasă.

E mult mai uşor şi mai lesne să accepţi ideea unui Creator Atotputernic decât să crezi că totul este rodul neorganizatelor, haoticelor şi neprevăzutelor întâmplări.

You can leave a response, or trackback from your own site.

Leave a Reply